Populaţia stabilă a judeţului Arad în urma recensământului din 2011
Prefectura Arad şi Direcţia Judeţeană de Statistică au prezentat rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011 pentru judeţul Arad.
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Arad era de 430.629 persoane, din care 223.121 femei (51,8%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, efectuat în 2002, populaţia stabilă a scăzut cu 31,2 mii persoane (din care, 16,4 mii femei). Populaţia stabilă a municipiul Arad, este de 159,1 mii persoane.
Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: oraşul Pecica (12,8 mii persoane), oraşul Sântana (11,4 mii persoane) şi oraşul Lipova (10,3 mii persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Vladimirescu, Şiria, Vinga, iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Şiştarovăţ (358 persoane) – care este comuna cea mai mică din judeţul Arad, urmează Igneşti, Moneasa.
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 238.600 mii persoane, reprezentând 55,4% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 4,7 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă la 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,5% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,9%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (56,5%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei stabile.
Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a României La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 404,8 mii persoane (din totalul celor 430,6 mii persoane). S-au declarat români 340,7 mii persoane (84,2%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 36,6 mii persoane (9,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 16,5 mii persoane (4,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1,0 mii sunt: slovaci (4,5 mii persoane), germani (2,9 mii persoane), ucrainieni (1,3 mii persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 404,9 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 86,7% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 9,1% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,8%, iar limba slovacă pentru 1,1% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile germană sau ucraineană reprezintă (fiecare) limba maternă pentru 6, respectiv, 3 persoane din 1000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 404,2 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 73,8% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 8,8% s-au declarat de religie romano-catolică, 2,4% de religie reformată, iar 7,2% penticostală. Ponderi între 1,1% – 3,6% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (1,1%), baptistă (3,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (1,1%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,7% din total. Sau declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.
Structura populaţiei stabile pe stări civile
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 46,7% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 100,0 mii bărbaţi şi 101,1 mii femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 38,0%, persoanele văduve reprezintă 10,3% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 5,0%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 20,5 mii persoane.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 46,1% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 40,2% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 13,7% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 3920 persoane analfabete.
Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 11,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Cât privește comuna Secusigiu, în urma recensământului s-a stabilit că suntem a șasea comună ca număr de locuitori din județ.
Comuna are o populație stabilă de 5.509 locuitori, din care: ortodocși – 4187, ortodocși sârbi – 167, romano catolici – 380, penticostali – 337, acestea fiind și principalele culte ca și nuăr de persoane declarate în urma recensământului efectuat în comună.