Postul Crăciunului sau Postul Naşterii Domnului începe la 15 noiembrie şi ţine până la 24 decembrie . El a fost instituit în secolele IV-V, deci mai târziu decât Postul Paştelui. Este un post al pocăinţei, fără a exista în perioada lui slujbe speciale, cum există în perioada Postului Paştelui, Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Noi am obişnuit însă, a săvârşi  în parohia noastră, în fiecare vineri seara Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos spre folosul nostru duhovnicesc şi sufletesc.
Postul Căciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării marelui Praznic al Naşterii Domnului. El ne aminteşte de postul patriarhilor şi a drepţilor din Vechiul Testament şi de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înaintea primirii Decalogului, a celor 10 porunci scrise de Dumnezeu pe table de piatră.
La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şapte săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor.
Sinodul local din Constantinopol din 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de patruzeci de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care îndepărtează pe oameni de Dumnezeu. Din punct de vedere al alimentaţiei,Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui.
El este de saprime mijlocie prin faptul că are foarte multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare în toate zilele de sâmbătă şi duminică cuprinse între 21 noiembrie şi 16 decembrie, precum şi la sărbătorile cuprinse în această perioadă. Specific Postului Crăciunului sunt şi colindele noastre tradiţionale care prin versul lor ne reamintesc evenimentele legate de Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Cum să postim ne-a învăţat Mântuitorul Iisus Hristos în Evanghelia după Matei 6,16-18:,,Când postiţi, nu fiţi  trişti  ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă,şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui Tău care este în ascuns, şi Tatăl Tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”.
Postul Crăciunului îmbină pocăinţa cu milostenia şi fapta cea bună, la care ne îndeamnă Evanghelia ce ne relatează pilda  Samarineanului milostiv.
Este o perioadă de pregătire duhovnicească, pentru a primi în noi, în peştera trupului nostru şi în ieslea sufletului nostru, pe Iisus Hristos, Care vine în lume, se face om, pentru ca pe om să-l îndumnezeiască.
Catavasia spune:,,Hristos se naşte, slăviţi-L! Hristos din Ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!” Hristos coboară din cer,vrea să ne lumineze viaţa şi să ne ridice la viaţa duhovnicească, cerească.
Prin sărbătoarea foarte populară din timpul acestui post  Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în secolul al IV-lea vedem grija faţă de apărarea ortodoxiei, îmbinată cu grija faţă de săraci, orfani, oameni necăjiţi, însinguraţi şi înfriguraţi. Înţelegem că în această perioadă trebuie să facem  milostenie ca şi Sfântul Ierarh Nicolae, dăruind altora, ca semn al iubirii frăţeşti, daruri spirituale şi daruri materiale după putinţă. Când primeşti un dar material ţi se umple inima, iar când dăruieşti cu bucurie şi smerenie, ţi se umple inima de prezenţa lui Dumnezeu cel milostiv.
Să ne rugăm lui Dumnezeu a deveni fiecare din  noi  un Bethleem sfinţit, un loc în care să poată veni Iisus Hristos Mântuitorul.
Să ne ajute Bunul Dumnezeu să înţelegem această perioadă de post nu ca pe o perioadă de oprelişti sau restricţii, ci ca timp de sporire în evlavie şi dărnicie.
Măritul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos  să aducă în sufletele tuturor împlinirea mesajului îngeresc:,,Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire.