Biserica ortodoxă sârbă este aşezată în partea de nord a satului, la 150 m de strada principală şi ea are hramul „Praznicul Strămutării Moaştelor Sfântului Gheorghe”.
Vechea biserică
Data construcţiei primei biserici din sat nu se cunoaşte. Arheologii români susţin că în secolul XIV în sat s-ar fi aflat o biserică de mir. Independent de această afirmaţie, istoricii sârbi susţin că în anul 1333, la prima menţiune a localităţii, aici apărea şi un nume de preot.
Dacă avem în vedere tradiţia sârbă prima biserică, de mici dimensiuni, a fost
zidită în anul 1666, dar în sprijinul acestei ipoteze este adusă doar menţionare
preotului Koja, în catastiful patriarhiei de Pec din anul 1666.
După o însemnare scrisă în 1733 pe o Evanghelie adusă din Rusia, în localitate s-ar fi zidit o bisericuţă în anii 1720-1730.
Cert este însă că, la recensământul bisericilor din anul 1758, în sat este consemnată o biserică ortodoxă cu hramul „Sf.Gheorghe”, construită din bârne, acoperită cu şindrilă, având 7 ferestre şi 2 uşi. Conform descrierii făcute de recenzori, turla era simplă, din două lemne cu un clopot, iar edificiul avea o cupolă din şindrilă. In altar Sf. trapeză era din cărămidă. La fel proscomedia era zidită. Iconostasul, din scândură, avea sus Răstignirea iar dedesupt chipurile celor 12 apostoli. La acea vreme curtea biserici era îngrădită cu nuiele însă cimitirul era neîngrădit.
Inventarul bisericii din 1758
Pe sfânta trapeză se găsea 2 veşminte de pânză, un antimis sfinţit în 1746 de mitopolitul Georgije Popovic, un chivot simplu, găsit de recenzori în stare proastă, Sf. mir, o Evanghelie sârbească, un Testament moschicesc, 2 sfeşnice de alamă, cruce de lemn, Liturghier moschicesc.
În proscomidie erau păstrate un potir, un discos, o zvezdă, linguriţă de cositor, o copie-cuţit, Sf. aer, ştergare de mătase, cădelniţă de alamă, clopoţel.
Tot în altar se mai găseau 4 icoane de pristol, 5 candele de aramă, un sfeşnic de lemn, 2 feloane şi un stihar, un patrafir de mătase şi rucaviţe, un brâu de fir.
În biserică se găseau 20 strane şi cărţi (Octoih osmoglasnic de la Kiev, Pentcostar, Ceaslov, Octoih sârbesc şi Sbomic). În pronaos, o cristelniţă din ţiglă. Epitrop în 1758 era Ioan Jivcoviei.
Noua biserică
Se spune că biserica a fost (re)construită în anul 1824. De fapt, conform unui inventar detaJiat din 1873, biserica a fost construită în anul 1789. Inventarul, alcătuit de către învăţătorul Dionisije Pandurovic reprezintă cea scriere a bisericii.
Aceasta era clădită din cărămidă arsă, fiind tencuită şi vopsită la exterior, şi acoperită cu tablă. Edificiul avea 10 ferestre mari, cu gratii, două uşi de lemn, iar podeaua era din plăci de marmură. Lungimea bisericii a fost de aproximativ 17m, lăţimea de 6m, iar înălţimea boitei în jur de 5 m.
Mobilierul includea 30 de strane (scaune) în naos, câte 3 în strane pentru cântăreţi, 15 în pronaos. De asemenea, nai existau două tronuri laterale, cel arhieresc şi cel al Maicii Domnului.
Înălţimea turlei era de peste 26m.
Iniţial, icoanele de pe tâmplă au fost aduse din vechea biserică. Ulterior, în 1851, pictorul academic Marcu Achim realizează pictura iconostasului.
O reparaţie majoră asupra bisericii a avut loc în anul 1875, iar alta 1939. De data aceasta s-au făcut lucrări până la temelie iar cheltuielile au fost suportate de comunitatea bisericească care a vândut în acest scop 4 jug. de pământ bisericesc.
Biserica a fost înălţată şi lăţită. Extinderea s-a făcut spre răsărit, cu mutarea Sf. Mese. Lucrările au fost conduse de arhitectul Banţ din Timişoara Ca material s-a folosit numai cărămidă.
In stil baroc, biserica are formă de navă, cu o turlă înaltă de 23m, cu 4 ferestre tip copac şi 4 clopote. Acoperişul bisericii şi al turnului este din tablă zincată. Biserica a fost electrificată în 1957.
Iconostasul, înalt de 5 m şi lat de 6 m, cu 3 uşi (una împărătească şi două diaconeşn) prezintă 35 de icoane, încadrate într-o sculptură aurită. In partea de sus, în lunetă, se află Crucea cu Isus răstignit iar de o parte şi de alta, scene reprezentând praznicele prezintă 35 de icoane, încadrate într-o sculptură aurită. în partea de sus, în lunetă se află Crucea cu Isus răstignit iar de o parte şi de alta, scene reprezentând praznicele mari. Dedesupt, se află registrul celor 12 apostoli. Un rând mai jos sunt icoanele
împărăteşti: Maica Domnului, Isus Hristos, Sf.Treime. Pe uşa împărătească este pictată scena Bunei Vestiri iar pe uşile diaconeşti Sf.Nicolae şi Sf. Ştefan. In partea de jos se găsesc scenele reprezentând pe „Mitar şi fariseul” şi „Fiul risipitor””. Pictura iconostasului a fost realizată în anul 1851 de pictorul academic Marco Achim. După cel  de-al Doilea Război Mondial, o parte din  icoanele semnate de Achim au fost  restaurate (cu destulă stângăcie) de pictorul-învăţător Ştefan Ionescu din Secusigiu.
Prima renovare completă a extenorului şi interiorului bisericii a avut loc la sfârşitul secolului XX.
Cărţile vechi ale bisericii
Triod-Penticostar slavon, Târgovişte,1649
Octoih, Kiev, 1690
Evanghelie, Moscova, 1725
Psaltiră, Moscova, 1756
Minei, Moscova, 1756
Irmologhion, Moscova, 1759
Triod, Moscova, 1760
Pravila Sf.Sârbi, Râmnic, 1761
Octoih, Moscova, 1762
Evanghelie, Kiev, 1773
Apostol, Kiev, 1790
Penticostar
Trebnic
Minei, Viena, 1855
Antologhion, Viena, 1855
Penticostar, Kiev, 1864
Turnul bisericii adăposteşte 4 clopote.
Preoţii bisericii
1666 Koja
1749-1757 Pavle Jovanovic
1755-1767 Pantelejmon Kirilovic
1767     Pantelimon Târâtu
1765-1804 Mihajlo Jovanovic
1780-1820 Jovan Popovic
1797 Pavle Popovic, diacon
1797-183 7 Pavle Jovanovic
1807-1819 Teodor Popovic, capelan
1821-1845 Jakov Milankovic
1830-1860 Pavle Jovanovic II
1846-1861 Zaharij a Jokic
1850-1883 Mihajlo Jovanovic II
1883 Mihailo Putnic, administrator
1883-1885 Jovan Jovanovic, administrator
1885-1897 BordeVujic
1897-1901 Isidor (Mihaj lo vie), ieromonah, admimstrato
1901-1905 Svetolik Jovanovic
1905 Milivoj Popovic, administrator
1905 Gedeon (Bodin), ieromonah, administrator
1905-1919 SavaCosic
1919-1921 Alexandar Grujic, administrator
1921 -1923 Mlutin (Josic), ieromonah, administrator
1923-1925 Viktor (Ljubicic), ieromonah, administrator
1925-1949 Konstantin-Kosta Mijatov
1946-1948 Ljubomir Ivanov, locţiitor
1949-1950 Milivoj Kacik, administrator
1950-1978 Liubomir Bugarin
1979-2009 Dobromir-Doba Jorgovan
2010 Kernel Stanojevic
2010-2011   Pera Ilijevic, administrator
2012- Radoslav Stojkov
Cântăreţi în ultima jumătate a secolului XX.
Dobromir Stamoran
Dragutin Anicin
Sava Galetin
Ziva Ristin
Misa Petcov
Milan Vostinar
Mladen Erdeljan
Dejan Vostinar
Clopotar, din 1980 până în 2013, Milan Miatov.