Archive for the ‘CULTURĂ’ Category

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Biserica ortodoxă sârbă Biserica ortodoxă sârbă este şezată în partea de nord a satului la 150 m de strada principală şi ea are hramul „Praznicul Strămutării Moaştelor Sfântului Gheorghe” . Vechea biserică Data construcţiei primei biserici în sat nu se cunoaşte.Arheologii români susţin că în secolul XIV în sat s-ar fi aflat o biserică de […]

1 decembie Ziua Națională a României

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după inlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a […]

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Mănăstirea Bezdin (continuare din numărul 43 al ziarului) Icoana făcătoare de minuni Cel mai de preţ odor  al mănăstirii Bezdin a fost Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, denumită „Născătoarea de Dumnezeu Vincana”, adusă  în 1740 de călugării refugiaţi de la mănăstirea Vinča.Ulterior  icoana a devenit cunoscută ca „Născătoarea de Dumnezeu de la Bezdin”.

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Mănăstirea Bezdin Mănăstirea închinată Praznicului Intrării în Templu a Maicii Domnului  reprezintă cea mai importantă construcţie din comună. Aproximativ pe locul unde se află azi mănăstirea Bezdin în anul 1233 era o veche abaţie benedictină, Issou, distrusă de tătari în anul 1241. Referitor la vechimea mănăstirii Bezdin,se vehiculează mai multe date. În conscripţia mănăstirilor ortodoxe […]

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Vechea biserică ortodoxă din satul Munar Conform inventarului bisericilor din eparhia Timişoarei, în anul 1758  în satul Munar exista o biserică cu hramul „Sf.Muc.Gheorghe”, din cărămidă arsă, cu 6 ferestre de sticlă şi 2 uşi de tâmplărie. Biserica avea o cupolă de scânduri şi era acoperită, la fel ca şi turnul,  cu şindrilă.

Secusigiu File de Istorie! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Viața Spirituală a Munarului Biserica ortodoxă română Conform documentelor de arhivă, în anul 1880 românii nu au avut în Munar biserică. Această situaţie a durat câteva decenii, fiindcă la începutul secolului al XX-lea serviciul religios s-a ţinut în clădirea şcolii confesionale. In faţa clădirii se afla un turn clopotniţă cu două clopote, din care unul […]

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Ocupaţii tradiţionale Agricultura Ocupaţia de bază a fost, datorită pământurilor fertile, agricultura. Principalele culturi locale au fost grâul şi porumbul,alăruri de care, pe suprafeţe mai mici, au fost cultivate şi alte plante, iniţial lucrările s-au desfăşurat cu unelte şi tehnici tradiţionale ca din a doua jumătate a secolului XX să înceapă să apară şi unelte […]

Din activitatea Școlii Gimnaziale Secusigiu! Vizită la Banca Naţională Română

Elevii claselor a III-a A și B de la Şcoala Gimnazială Secusigiu şi clasele a III-a, a IV-a de la structura Sînpetru German însoţiţi de doamnele învăţătoare Prodan Anca, Jirji Daciana, Orga Loredana, Tundre Cornelia au făcut zilele trecute o vizită la Banca Naţională Română cu filiala în Arad. Înainte au poposit la locul de […]

Din activitatea şcolii Secusigiu

Cu ocazia aniversării a 164 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu, am ales să susţin o lecţie deschisă împreună cu elevii clasei a VII-a B de la Şcoala Gimnazială Secusigiu. Am ales ca text suport al lecţiei noastre poezia „Replici” de Mihai Eminescu, deoarece activităţile construite şi menite să o pună […]

File din istoria comunei noastre! Spicuiri din monografia comunei Secusigiu!

Secusigiu Hotarul satului avea o întendere de 8363 iugăre cadastrale, din care 5825 iug. pământ arabil, 128 iug. grădini, 325 iug. fâneţe, 47 iug. vie, 3 iug. trestiş, şi 746 iug. intravilan. în perioada interbelică localitatea avea 3 izlazuri: Izlazul vechi, între Vârtoape, Grădinile din Vale şi Izvoare; izlazul Ghesime între Dombă, Grădinile din Vale […]